Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Mazarini
Tot
din Divizia 5 Infanterie condusă de generalul Nicolae Mazarini făcea
parte şi bunicul meu în cadrul Regimentului 28 Artilerie Rm. Sărat
- sergent Ion Popescu, dispărut în lupte la data de 22.11.1942, la fel cum făceau parte și Radu Mărculescu și Ahile Sari, care și-au publicat memoriile de pe front și din lagărele sovietice.
Tot în premieră pentru ochii noștri, mai jos sunt fișele de dispărut ale lui Ahile Sari și Radu Mărculescu, din Arhivele Militare Pitești:
================================================
Disclaimer: Aceste documente sunt publicate aici pentru prima oară şi nu au mai fost publicate
sau menţionate în nici o altă publicaţie scrisă sau online - a se utiliza doar cu acordul şi indicarea sursei - mariusbojor.blogspot.com
================================================
Generalul
Nicolae Mazarini şi Mihail Lascăr au fost capturaţi în ziua de 22
noiembrie 1942 în jurul orei 17.00 de către Regimentul 1118 din
cadrul Diviziei de puşcaşi 333 din Armata a 5-a Tancuri
sovietică, la cucerirea localităţii Golovski - ultimul punct
de comandă al "grupului Lascăr" - după cum reiese
dintr-un raport al diviziei respective: (Sursa: Arhivele
Ministerului Apărării din Federaţia Rusă):
================================================
Disclaimer: Acest document este publicat aici pentru prima oară în limba română şi nu a mai fost publicat
sau menţionat în nici o publicaţie scrisă (a se utiliza doar cu acordul şi indicarea sursei).
================================================
======================================================
1
- Secret
Ex.
Nr.
COMANDANTULUI
5 T.A. (Armatei a 5-a Tancuri)
RAPORT
PRIVIND
ACȚIUNILE DE LUPTĂ A DIVIZIEI A 333- A INFANTERIE DIN 19.11.1942
PÂNĂ LA 25.12.1942
Divizia
a 333-a de infanterie terminând la 1.10.42 reformarea şi debarcând
la st. Lipki s-a aflat mai întâi în rezerva frontului Don după
care a fost transmisă în dispoziţia FSV (Frontului de Sud-Vest) şi
inclusă în componenţa A-21 (Armatei 21)
La
10 noiembrie 1942 divizia aflându-se în rezerva armatei s-a
dislocat în pădurile şi cătunele de pe pe malul stâng al Donului
între Raspopinskaia şi Kleţkaia.Unităţile
au început acţiunile de luptă cu ofensiva asupra grupării
româno-germane la сotul Donului. Descrierea acestei operaţii şi a
celor ulterioare se face în prezentul raport.
Inamicul,
întărindu-se între Raspopinskaia şi Kleţkaia, cu toate că nu
dispunea de malul drept al r. Don, totuşi, în multe locuri ocupa
poziţii avantajoase având în puncte de observaţie de la înălţime
cursul râului şi partea de jos la nord de malul stâng.
Apărarea
era ţinută de diviziile române de infanterie 7, 15, 6, 13
susţinute de unităţile germane de câmp şi unităţi
considerabile ale aviaţiei.
Pe
fâşia de ofensivă a diviziei linia de defensivă a inamicului
trecea pe panta de nord cota 131.5, livadă 1 km, sud-vest
cota 163.3 sud-vest ramificarea vâlcelei -7250, 7052, 6852-
panta de nord cota 196.7 - 154.7- vezi harta scara 100.000 –
anul 41-.
Apărarea
inamicului (română - n.n.) era compusă din fortificaţii simple de câmp consolidate
cu un număr considerabil de fortificaţii din
pământ şi lemn. Rupturi între sectoarele de apărare nu erau, iar
adâncimea benzii de apărare oscila între 2 şi 4 km. Sistemul de
foc era organizat destul de corect deoarece inamicul dispunea de un
număr suficient de mijloace de foc. Este necesar să menţionăm
utilizarea largă a artileriei
antiaeriene
şi a mitralierelor de calibru mare destinate tragerii
în ţinte terestre.
19
noiembrie, în ziua efectuării spargerii (frontului - n.n.) şi a
distrugerii ulterioare a unei părţi considerabile a armatei române,
divizia a început ofensiva deplasându-se în cel de-al 2-lea eşalon
de luptă după divizia a 293-a puşcaşi.
Obiectivul
consta în următoarele: divizia 293 de puşcaşi spărgând apărarea
inamicului şi atingând hotarul Ivanuşenskii- Evstratovskii
întorcea înspre direcţia Kalaci, iar divizia 333 urma să taie
căile de retragere a inamicului spre sud, concomitent cu o parte din
forţe care să închidă încercuirea inamicului în zona Raspopinskaia, Izbuşenski, Golovski.
În
dreapta acţiona divizia a 63 de puşcaşi /ulterior Divizia 52-a de
Gardă de infanterie, care avea sarcina ocupând Raspopinskaia să
înainteze în direcţia sud-vest până la hotarul r. Kurtlak, în
continuare în direcţia generală Kalaci.
Unităţile
diviziei a 333-a de puşcaşi au fost completate integral cu persoane
şi armament conform statelor 4/300-14.
La
19.11.42 au fost transmise altor unităţi ale armatei până
la 15% din personal cu armament şi divizia a intrat în luptă având
acest debit în completare.
-
2-
La
această oră în raioanele Raspopinskaia, Izbuşenski, cota 193.7,
Golovski, Verhne-Cerenski rămânea încercuită o grupare
considerabilă de oşti româneşti formată din unităţile nr. 6,
13, 15 ale DI (diviziei de infanterie), care încerca să răzbată
spre Sud.
Comandantul
diviziei a decis:
Să
blocheze cu un regiment căile de retragere a inamicului spre Sud,
iar cu alt regiment să nimicească inamicul în zona cotei 193.7 şi cu al treilea regiment, încheind marşul de ocolire
prin Evstratievski, Râbkin, Ivanuşenski, Verhne-Cernenski, cu o
lovitură din Sud să nimicească inamicul în zona Golovski.
20.11.42
unităţile diviziei aveau următoarea situaţie:
Regimentul
de infanterie nr. 1120 cu Regimentul de artilerie nr.1/897 şi 1/
DSVA (divizionul separat de vânătoare
antitanc) au intrat în luptă cu
inamicul la cota 193.7 întâmpinând o rezistenţă dârză.
Regimentul
de infanterie nr. 1118 cu Regimentul de artilerie nr. 2/897 şi
Regimentul de Gardă de tancuri nr. 1 se afla în mişcare spre Sud
şi se apropia de Evstratievski.
Regimentul
de infanterie nr. 1116 cu Regimentul de artilerie nr. 3/897 iniţial
acoperea flancul drept al Regimentului de infanterie nr. 1120 însă
către 15.00 a fost ridicat de pe sectorul său şi a executat marşul
în direcţia Râbkin.
Vremea
pentru acţiunile aviaţiei era nefavorabilă şi unităţile se
deplasau în coloane de marş având în faţă avangardă cu
capacitatea de până la un batalion şi pichete laterale în cadrul
plutoanelor de infanterie întărite.
Rezerva
comandantului diviziei o constituiau Regimentul de infanterie nr.
1/116, DSVA (Divizionul Separat de
Vânătoare Antitanc), campania separată de
cercetaşi şi batalionul separat de geniu.
Campania
separată de cercetaşi, aflându-se în rezerva comandantului
diviziei, realiza cercetarea activă a inamicului prin diferite
metode.
Cele
mai bune rezultate au fost obţinute cu aplicarea luptelor de
cercetare şi organizarea căutărilor de noapte.
21.11.42
Regimentul de infanterie nr. 1120 continua să lupte în zona cotei 193.7 cucerind-o, continua încet să înainteze. De
regiment se apărau unităţile diviziei de infanterie nr. 6 (române
– n.n.).
Regimentul
nr. 1118 la 15.00 21.11.42 a ieşit la marginea de Est
Verhne-Cerenski, acolo s-a ciocnit cu rămăşiţele diviziei de
infanterie nr. 15 care a trecut în apărare. Inamicul avea ca scop
să asigure retragerea unităţilor sale care se retrăgeau spre Sud.
Comandantul
Diviziei de infanterie nr. 1118 a întors regimentul din mers şi
fiind susţinut de artilerie care trăgea ţintind direct din front,
după o luptă de două ore a ocupat Verhne-Cerenski.
Au
fost capturate multiple trofee – 13 tancuri, peste 500 de cai, până
la 300 de trăsuri, cu diverse bunuri. Capturaţi 200 de prizonieri.
Regimentul
de infanterie nr. 1116 la 23.00 21.11.42 a ieşit la hotarul
Râbkin-Varlamovski şi a ocupat poziţia de apărare cu frontul
spre Nord.
22.11.42
Regimentul de infanterie nr. 1120 rupând definitiv rezistenţa
inamicului cu cel de-al doilea batalion a ieşit la panta de Vest a
cotei 197.4, iar cu alte două batalioane a început ofensiva
în direcţia Izbuşenski, Rapopinskaia.
Tot
acolo la 15.00 a sosit Regimentul de infanterie nr. 1/1116. În jurul
Rapopinskaia a început să se formeze al doilea inel de încercuire.
Regimentul
de infanterie nr. 1118 în dimineaţa zilei de 22.11.42 în început
ofensiva Golovski. Susţinut de tancuri, regimentul la 17.00 a
ocupat Golovski.
Regimentul
de infanterie nr. 1116 cu două batalioane menţinea hotarul
precedent de apărare.
-
3 -
Astfel
inamicul s-a pomenit fărâmiţat, pierzând comunicarea şi
coordonarea, în plus fiind foarte demoralizat. Inamicul a început
să se predea în prizonierat cu subdiviziuni întregi.
Datele
de mai jos arată pierderile inamicului, numărul de prizonieri şi
trofeele capturate de unităţile diviziei.
Prizonieri
şi Omorâţi şi bunuri
trofee
materiale distruse
ale inamicului
1.
Generali
2
-
2.
Ofiţeri stat major
11 -
3.
Ofiţeri superiori
140 53
4.
Subofiţeri
654
223
5.
Soldaţi
7393
1960
-------------------------------------------------------
8201
2226
Notă:
Generalii români capturaţi ca prizonieri au fost:
-
Comandantul
Diviziei de infanterie nr.5 gen. Lasker.
-
Comandantul
Diviziei de infanterie nr.6 gen. Mazarini. (subl.
n. - de fapt gen. Lascăr era comandantul diviziei 6 infanterie şi
gen. Mazarini cel al diviziei 5 infanterie - n.n.)
6.
Cai capturaţi:
a/
de cavalerie 55
b/
de artilerie 67
c/
de transport 911
7.
Bunuri materiale
a/
puşti 7451
1500
b/
mitraliere uşoare 971 45
c/
mitraliere pe stativ 155
-
d/
mitraliere antiaeriene 10
-
h/
tunuri de calibru diferit 188
9
i/
tancuri şi tanchete 26
-
k/maşini
blindate
1
-
l/maşini
uşoare
24
1
m/camioane 177 15
n/maşini
speciale şi tract. 42
-
o/motociclete
10
-
p/avioane
1
5
Pierderile
unităţilor diviziei la 30.11.42 în persoane nu a depăşit 20%, de
menţionat că din numărul total de pierderi - omorâţi au fost nu
mai mult de 25%.
Acţiunile
artileriei. În cadrul luptelor de ofensivă artileria, în special
cea atribuită regimentelor, acţiona nemijlocit în formaţiunile de
luptă ale infanteriei şi distrugea poziţiile de foc şi personalul
inamicului prin ţintire directă de pe poziţii deschise.
La
cucerirea Verhne-Cerenski Regimentul de artilerie nr. 2/897
desconcentrându-se imediat după formaţiunile de luptă ale
infanteriei şi trăgând la staţionări de scurtă durată, în
mare măsură a contribuit încheierii cu succes a luptei.
În
luptele pentru înălţimea 193.7, unde
inamicul a dat dovadă de rezistenţă dură (subl.
n.),
a fost necesară aplicarea tirului masiv de artilerie şi de
concentrarea ei.
Din
19.11. şi până la 25.12.42 artileria diviziei a înăbuşit şi a
nimicit până la 16 batalioane de infanterie a inamicului, 46 de
tancuri şi maşini blindate, 92 de autocamioane, până la 45 de
baterii de artilerie şi aruncătoare de mine, 5 avioane, 108 de
mitraliere pe stativ, 98 de diverse puncte de foc şi o baterie de
artilerie antiaeriană.
-
4 –
25.11.42
divizia a primit sarcina – să iasă în zona Osinovski / 20 km
nord-vest Bolşe – Nabatov/ şi a purces la executarea ei.
26.
11.42 divizia a fost transmisă Armatei a 5-a Tancuri şi sarcina
ei a fost schimbată. Conform ordinului divizia se concentra în
zona Nijne-Osinovski, Bol. Osinovka, Jirki în scopul ocupării
Surovikino şi a înălţimilor de pe malul drept al r. Cir.
Efectuând
un marş de 80 de km, divizia în zorii zilei de 28.11.42 e ieşit la
obiectivul indicat.
Din
partea dreaptă s-a apropiat Divizia de infanterie /în prezent
Divizia 54-a de Gardă de infanterie/ şi fâşia de ofensivă a fost
îngustată. Surovikino a fost exclusă din aceasta.
Ducând
lupte crâncene şi îndurând pierderi considerabile
(subl.n.)
divizia a ocupat Sviridovski, cătun fără indicarea denumirii,
/8244 ab/, cătun fără indicarea denumirii/ 8046 b/, Golovski,
Ostrovski/ cătun fără indicarea denumirii /8442 c/ şi a ieşit
mai la sud de aceste localităţi la circa 6-7 km. Ocuparea zonei indicate are o mare importanţă deoarece permite menţinerea cu forţe
mici raioanele vâlceaua Ostrov, vâlceaua Golaia, înălţimea
129.0, vâlceaua Kalinovsaia.
Atacurile
multiple şi crâncene ale inamicului
(subl. n.)
care încerca să obţină regiunea Golovski – Ostrovski erau
compromise de acţiunile active ale unităţilor diviziei care
continuau să ocupe poziţii tot mai avantajoase.
/Poziţia
unităţilor diviziei la 25.12.42 vezi pe harta anexată/.
Din
1.12.42 până în 25.12.42 unităţile diviziei au capturat:
a/.
- tunuri de calibru diferit 13
b/.
- puşti 142
c/.
– mitraliere
20
d/.
– automate
8
e/.
– motociclete
9
f/.
– trăsuri
5
h/.
bucătării de campanie
1
i/.
automobile
5
În
afară de aceasta, au fost nimiciţi până la 1000 de soldaţi şi
ofiţeri ai inamicului, doborâte şi distruse 2 avioane, distruse şi
arse 15 tancuri ale inamicului, distruse 4 camioane, 6 mitraliere şi
un tun /pierderile indicate au fost cauzate inamicului nemijlocit de
infanterie şi de mijloacele de foc ale acesteia/.
Capturaţi
ca prizonieri 39 de soldaţi şi ofiţeri ai inamicului.
--------------------------------------------------
În
perioada luptei cu românii, organizarea dirijării şi comunicarea,
a fost destul de dificilă în unele cazuri. Deplasarea rapidă a
unităţilor, schimbarea bruscă făceau aproape imposibilă
organizarea comunicării prin fir.
În
pofida tentativelor instente de a organiza comunicarea prin fir cu
unităţile, aceste acţiuni nu s-au soldat cu rezultate scontate:
liniile se rupeau permanent, tancurile şi maşinile deplasându-se
în diferite direcţii descopereau uneori kilometri întregi de
cablu. Distanţele mari nu permiteau repararea promptă a
întreruperilor.
Comunicarea
prin cablu, în aceste condiţii, nu s-a justificat.
Un
gen mai important de comunicare, ce asigura gestionarea neîntreruptă
a fost radioul. Utilizarea radioului, în deosebi a microfonului în
efectuarea comunicării operative /conform cerinţelor DSO (dirijare
secretă a oştilor)/ se impunea ca principalul mijloc în
exercitarea dirijării şi interacţiunii.
Însă,
ca urmare a unor dificultăţi tehnice şi, în unele cazuri,
pregătirea insuficientă a personalului, comunicarea radio crea
unele dificultăţi în lucru.
-
5 -
Acest
neajuns era înlăturat datorită utilizării pe scară largă a
mijloacelor de comunicaţii mobile. În afară de aceasta conducerea
cu operaţiunile militare era asigurată prin deplasarea
comandanţilor statului major în unităţi.
Cazuri
de rupere totală a unităţilor de statul major şi de pierdere a
dirijării nu au fost, însă totuşi, au fost momente când legătura
şi informaţia au fost atât de insuficiente încât au generat un
şir de dificultăţi ce împiedicau executarea sarcinilor de luptă.
Ca
exemplu în acest sens poate servi următorul caz: Regimentul de
infanterie nr.1118 20.11.42 efectua marşul în direcţia
Evstratovskii. Legătura radio cu regimentul, funcţiona normal la
începutul marşului, însă peste 3 ore a dispărut. Încercarea de
a restabili legătura nu s-au soldat succes. Mai mult de 5 ore
regimentul a fost lipsit de legătură cu statul major al diviziei.
Pentru stabilirea legăturii s-a deplasat comandantul statului major,
care a constatat că acumulatoarele staţiei radio la 12 ER
(Emiţătoare radio)
s-au
epuizat, iar pentru înlocuire unele încărcate nu erau disponibile.
Astfel, legătura radio s-a întrerupt.
Acest
raport serveşte ca temei pentru a trage concluzia privind
necesitatea dispunerii pentru fiecare staţie radio a câte 2-3
seturi de baterii.
_____________________________________________
Dificultăţi
considerabile au fost depăşite în organizarea sectorului de
logistică. Distanţa mare de dislocare a depozitelor armatei şi a
locurilor de dotare, calitatea proastă a drumurilor, relieful
specific al zonei, bogat în culmi şi văi au necesitat mobilizarea
tuturor mijloacelor pentru livrare şi evacuare.
Cu
toate că au fost unele carenţe la livrare şi evacuare, totuşi
serviciile de logistică şi-au onorat obligaţiile satisfăcător.
______________________________________________
Concluzii:
-
La
organizarea spargerii (frontului - n.n.) eşaloanele de luptă din
rândul doi urmează să fie destul de mobile şi să dispună de
transport pentru transportarea infanteriei şi artileriei. Aici
urmează să fie utilizate tancuri uşoare, unităţi de motociclete
şi alte forţe mobile.
-
La
realizarea operaţiilor similare cu cea din zona Raspopinskaia,
Golovski, Verhne-Cerenski coordonarea urmează să fie efectuată
exclusiv prin radio şi mijloace mobile de comunicare.
COMANDANTUL
DIVIZIEI A 333-A DE INFANTERIE
COLONEL
/MATVEEV/
ŞEFUL
STATULUI MAJOR DIVIZIEI A 333-A DE INFANTERIE
LOCOTENENT-COLONEL
/SUŞCO/
Anexă:
hărţi cu situaţia – 2 bucăţi
NO
– 1 maior
STAROSELSKI
Cu mulțumiri, traducerea documentului a fost făcută de dl. Ion DULSCHI, doctor, conferențiar universitar.
================================================
Disclaimer: Acest document este publicat aici pentru prima oară în limba română şi nu a mai fost publicat
sau menţionat în nici o publicaţie scrisă (a se utiliza doar cu acordul şi indicarea sursei).
================================================
