Toti oamenii mor, in final, datorita dependentelor lor. Dupa principiul "ce e prea mult strica", orice dependenta duce la autodistrugere. Unele dependente conduc la distrugere pentru ca organismul uman nu a fost "proiectat" sa traiasca atat de mult, si daca folosesti ceva prea mult (o substanta, un aliment, o preocupare...) pana la urma organismul va ceda uzurii.Romanii sunt dependenti - in afara de mancare (grasimi, zahar, sare, alcool, paine), cafea, tutun si sex - de televizor. Este o dependenta catalogata stiintific, iar romanii sunt in mod clar campioni. La romani totusi ar putea fi o dependenta colaterala aceleia de barfa.
Chiar si atunci cand sunt aflati in spatiul public, daca vad un televizor deschis, romanii se opresc captati de raza tubului catodic. De curand, aflat intr-un spatiu de tranzit pentru un mijloc de transport, am putut sa observ un bodyguard, un alt om care trecea pe acolo cu alte preocupari intiale si un cuplu, care se oprisera din ceea ce faceau si se uitau la un televizor montat pe un suport sus, ca sa priveasca o comedie deja inceputa, cu Dracula.
Dintre ei, omul trecuse mai devreme pe acolo, aruncase o privire, si de-abia cand s-a intors s-a oprit de tot sa se uite la TV, in picioare, cu bratele incrucisate si cu un zambet larg pe obraz.
Dintre cei din cuplu, barbatul era cel care se oprise sa se uite la televizor, in timp ce partenera ii impingea un pachet de servetele in brat, pentru a le lua si a le pune in bagaj. El - nici o reactie, dupa 5 impunsaturi. Femeia a continuat sa il impunga pe barbat, in timp ce a inceput sa se uite si ea. Tarziu (dupa ce si-a dat seama "despre ce e vorba"), barbatul a reactionat si a bagat servetelele in bagaj.
In sala de asteptare, pe banchete, 3-4 persoane se uitau fix, undeva deasupra mea, ca hipnotizate. Pe perete, un televizor cu un serviciu de stiri si imagini. Oricum, ceva informatii si putina culoare care se pare ca merita vizionata de cei hipnotizati din sala de asteptare.
Romanii sunt dependenti de televizor - foarte putini romani ajung acasa si nu deschid televizorul... pe stiri, pe un film, pe muzica. Romanii isi rafineaza aceasta dependenta din ce in ce mai mult: plasme, LCD, home-cinema, DVD-playere, sali de cinema la subsol, TV in bucatarie si - ce bine ar fi - inca unul in fiecare baie, daca se poate. Doar tinerii dependenti de internet nu dau atentie televiziunii, insa e doar o etapa tranzitorie, pana isi cumpara unul:).
Fiind o dependenta, romanii ca natiune patesc lucruri rele din cauza ei. Aleg politicienii care nu trebuie, asculta cele mai violente stiri, copiii se uita la cele mai gresite lucruri. Politicienii stiu ca lucrurile care nu apar la tv nu exista, si mai stiu faptul ca dependenta romanilor de tv le ofera voturile de care au nevoie, daca sunt destul de abili si apar destul de des.
E o dependenta creata de o lipsa (de dinainte de 1989). Atunci cand romanii nu vor mai fi dependenti de televizor (isi vor trata dependenta? va disparea pur si simplu?) iar politicienii vor fi alesi doar pe baza a ceea ce au facut si nu datorita numerelor de prestidigitatie de la tv, vom avea intr-adevar o viata mai buna, pentru ca vom alege mai multi oameni interesati sa rezolve problemele noastre.
Pana atunci, vom suferi si nu ne vom plange; ba chiar ne va place - ca la orice dependenta adevarata - sa alegem pe cine vedem la tv si nu pe cine merita.
P.S.
M-am mai gandit intre timp si mi-am dat seama ca dependenta de TV va disparea in Romania atunci cand va aparea clasa de mijloc, care ori munceste toata ziua, ori are alte preocupari dupa-amiaza (sa iasa cu copiii in parc, sa isi intretina barca, sa repare la casa de vacanta, sa tunda gradina etc.). Pana atunci, totusi, dependenta usoara!
