Ziua de Iasi are un articol interesant, in care ne spune ca:
”Datele înregistrate la Primărie arată că, în ultimii cinci ani, trei consilieri au avut şapte propuneri de proiecte. Cei trei consilieri sunt Daniel Oajdea (PD-L), Anghel Ficu (PNL) şi Sorin Iacoban (PSD). Daniel Oajdea are înregistrate patru proiecte, Anghel Ficu două, iar Sorin Iacoban unul singur. „Consilierii nu au muncit chiar atât de mult”, a declarat Vasile Tiron, şeful Centrului de Informaţii pentru Cetăţeni (CIC). ”
Articolul contine mai multe declaratii are responsabililor primariei, in care spun ca initiativele consilierilor nu s-au materializat, fiind considerate ”neviabile”.
Va dau eu trei exemple de initiative neviabile:
1. Fostul ambasador al Marii Britanii Excelenta sa Quinton Quayle, un prieten al Iasului, isi incheia mandatul. Excelenta sa era un prieten al Iasului din cauza ca, invatand limba romana timp de cateva lui in orasul nostru, inaintea preluarii mandatului de Ambasador al Marii Britanii la Bucuresti, a indragit orasul si oamenii. Din aceasta cauza, a orientat firme britanice inspre Iasi, a sprijinit initiativele iesenilor si a revenit in vizita in Iasi ori de cate a putut. Fiind ultima sedinta de consiliu inainte de intoarcerea in tara, am facut propunerea ca Excelentei sale sa i se confere titlul de cetatean de onoare. Am depus proiectul de hotarare prin registratura si l-am prezentat Consiliului Local. Au vociferat trebuia depus prin comisii, insa fiind sedinta extraordinara nu era obligatoriu. L-au respins. Mai apoi, cam la o luna dupa aceste intamplari, am aflat din presa ca dl. Coman a declarat ca: ”din cauza ca dl. Bojor nu a mai fost interesat sa urmareasca proiectul acesta, la intiativa unor personalitati din Iasi, s-a propus ca..... Excelenta sa, dl. Ambasador Quinton Quayle, sa primeasca titlul de cetatean de onoare”. Fusesem intrebat prin telefon daca ”votez pentru” acordarea acestui titlu de onoare, pentru ca urma ca o delegatie din partea Primariei Iasi sa se deplaseze la Bucuresti sa inmaneze acest titlul Excelentei sale, nemaifiind timp sa faca o vizita la Iasi.
2. Iasul a privit cu jind tot anul 2007 la Sibiu, cand acesta a fost Capitala Culturala Europeana. ”De ce nu si Iasul? Vrem si noi sa fim!”, numai ca Sibiul si-a depus candidatura inca din 2004 pentru 2007, conform procedurii de acordare a titlului de Capitala Culturala Europeana. Initiez un proiect de hotarare (prin registratura), sustinut de semnaturile unui larg grup de consilieri - pentru ca nu am vrut sa fiu, din zgarcenie, singurul care depune aceasta initiativa - prin care se facea primul pas din partea Consiliului Local Iasi inspre demararea procedurii de obtinere a titlului de Capitala Culturala Europeana. Si acest proiect a fost respins (desi in el se spunea doar ca, pentru a demara obtinerea acestui titlu, Consiliul Local Iasi sustine acest demers), fiind reluat la urmatoarea sedinta, insa (surpriza?) tot initiat de alte persoane.
3. O zi de luni - sedinta de Consiliu Local. Sabin Balasa este in spital, traind ultimele clipe dintr-o viata inchinata albastrului picturilor sale. Propun - datorita anilor petrecuti in Iasi pictand peretii Salii Pasilor Pierduti si multelor declaratii prin care maestrul spunea ca iubeste Iasul - sa ii fie acordat titlul de cetatean de onoare. Nu se ia nici aceasta propunere in discutie (este adevarat, nu am trecut-o prin registratura) si (miercuri parca) zilele urmatoare, maestrul moare, cu o ultima dorinta de a fi inmormantat nu in localitatea natala, nu in Bucuresti, ci in Iasi. I se acorda post-mortem titlul de cetatean de onoare. Ce ar fi fost daca intr-una din zilele dinaintea mortii maestrului, lucid fiind pana in ultimele clipe, ar fi aflat ca iesenii l-au cinstit inca din timpul vietii, dandu-i titlul de cetatean de onoare?
Asta este politica si asa se intampla si in administratie (cel putin cea ieseana): nu conteaza daca o initiativa este buna, ci conteaza a cui este.
Am mai scris despre cele de mai sus aici.
Ce ar mai fi de spus? Nimic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu