Oare imi iubesc tara, chiar daca nu imi plac multe din ceea ce vad in fiecare zi? Iti poti iubi orasul, chiar asa cum e, chiar daca nu esti multumit de el? Iubirea de tara porneste de la iubirea unui loc sau din experientele trecute? Este iubirea de tara o iubire neconditionata, sau spunem: "mi-as iubi tara mai mult daca..."?
Cred ca pentru a fi sincer cand spui ca iti iubesti tara, ar trebui sa ai o constiinta mai inalta decat cea a propriei persoane, pentru ca este greu sa iubesti ceva ce te inconjoara din toate partile. Un test al iubirii de tara este atunci cand pleci departe. Nu stiu daca exista roman plecat din tara care nu isi iubeste tara. Si ar trebui poate ca fiecare dintre noi sa fim plecati pentru o perioada... in tari mai frumoase, in tari mai urate, pentru a ne vedea tara cu alti ochi.
Avem nevoie de lideri care sa ne faca sa fim mandri de ceea ce suntem, si de-a lungul istoriei am avut parte de ei, sunt sigur ca poporul roman va mai avea astfel de conducatori... numai ca este nevoie de amestecul greu de obtinut dintre carisma, viziune si conditii istorice pentru a-i avea din nou. Are nevoie Romania de un lider autoritar? Da, in masura in care aceasta autoritate este pusa in slujba interesului national. Avem nevoie de lideri care sa ne faca sa redescoperim simbolurile nationale si sa le iubim din tot sufletul. Avem nevoie sa ne iubim drapelul, imnul national, ziua nationala, chiar simbolurile formale ale autoritatii. Dar avem mai intai nevoie sa fim siguri ca iubirea noastra nu ne va fi inselata. Exista in fiecare sondaj un clasament al increderii oamenilor in institutiile statului roman. Dar este oare si un clasament al institutiilor care ne fac mandrie?
Ne iubim tara pentru ce a fost, poate ne uram pe noi pentru ce este ea in prezent, dar oare putem sa o iubim pentru ce va fi?
Cred ca ne iubim tara neconditionat, pentru ca o iubim pentru ce ar fi putut sa fie. Desi mai sunt multe de facut, le avem toate la indemana pentru a ajunge acolo sus, unde mandria se uita peste nori, urcata pe muntele de iubire. Avem nevoie de un ghid care sa ne arate drumul pana acolo... un ghid care sa mai fi facut lucrul asta, de multe ori singur.
joi, 1 decembrie 2011
sâmbătă, 12 noiembrie 2011
All-Exclusive: presa ca bufet suedez
Se spune ca ceea ce nu apare la tv nu exista. Este oarecumva adevarat, mai ales in timpurile noastre. Ne tot intrebam cine hotaraste ce sa apara la televizor si ne minunam cate lucruri neinteresante, fara rost si tampenii apar, pe care mai apoi presa scrisa le preia... iar noi alegem sa le bagam in discutiile noastre de zi cu zi si suntem atrasi de ele asa cum ne atrage cel mai ciudat lucru din talcioc.
De ce un accident rutier in Buenos Aires ajunge stire la televiziunile din Romania? Nu am sa inteleg niciodata mecanismul care ne face parte a necazurilor unor oameni din alta parte a lumii. O vijelie de o zi in Arkansas ne face sa tremuram la stirea ca sunt oameni ale caror case au fost luate de vant. Nu mai sunt criterii care sa califice o stire ca fiind de interes national pentru romani. Relevanta este scoasa din aceasta grila de calificare.
Dupa Merriam-Webster Online, "stirea" este definita ca fiind: o raportare a evenimentelor recente, o informatie necunoscuta inainte (noutate) si (aici e interesant): un material raportat intr-o publicatie sau de catre o televiziune de stiri. Publicatiile din ziua de azi fac abstractie de prima parte si profita ca tot ceea ce publica ele se transforma in stire chiar prin publicarea insasi. "A aparut in ziar, deci e o stire."
Toate astea ma fac sa vad presa de astazi din Romania ca fiind sub forma unui bufet suedez. Daca initial am gasit tot ceea ce ne-ar fi placut sa vedem, mai apoi acest bufet suedez s-a completat numai cu ceea ce s-a consumat. Lumea a descoperit fructele de mare si acestea a fost suplimentate a doua zi. Painea sta si se invecheste si nimeni nu o mai vrea. Dar nici nu e improspatata pe masa bufetului.
Plus politica... Apetentza oamenilor pentru politica sta in perioada de dupa Revolutie. Presa de bufet suedez o pune pe masa in fiecare zi... asta e improspatata zilnic, chiar mai mult decat vrem. Dar nu din cauza ca este ceruta, ci pentru ca patronul localului unde este bufetul are interesul ca politica sa apara mult pe masa. Sa te faca sa uiti de paine... sa te atraga sa te uiti chiar daca nu mananci. Sub cupole de sticla eventual, pentru ca daca ridici capacul, s-ar putea sa nu miroasa a bine. Lumea isi ia fructele de mare la masa dar acolo discuta despre politica de la bufetul suedez. Un motiv in plus sa o mentii...
Plus barfele, mondenitatile... nu au valoare nutritiva, dar lumea le vrea. Chiar daca nu mananca pe loc, raftul cu barfe se goleste in fiecare zi. Pentru ca lumea isi umple buzunarele ca sa dea si la altii cand ajung acasa. Mondenitatile exploateaza un comportament uman valabil oriunde: daca barfesti pe cineva, te face sa te simti mai bine despre tine insuti. Daca vedeta X face ceva, merita barfit lucrul acela, pentru ca il scade in ochii tai, iar pe tine te califica sa fii mai bun decat cel barfit, chiar daca acela este mai bogat, mai frumos sau mai destept decat tine. Barfa te ajuta sa privesti pe cineva de sus, dupa ce ai urcat pe el fara voia lui. Daca cineva e bogat, e bogat pentru a a furat si tu nu furi. Daca cineva e mai frumos, e pentru ca are bani si s-a putut intretine... ehei, daca ai avea tu banii lui... Daca cineva e mai destept, e destept doar in sinea lui, pentru ca e muuuuult mai prost decat tine, a avut doar noroc.
"Stiri" nerelevante, politica si barfe. Asta este pe bufetul suedez, de aici trebuie sa alegem. Alegem doar din ceea ce ni se ofera, nu ti se da un meniu... e mai scump sa comanzi si sa ti se faca pe loc ceva care sa fie bun si nutritiv. Sau sa fie sanatos pe termen lung... lumea vrea sa plece satula de la bufetul suedez, si daca sunt expuse "mancaruri" care mentin glicemia ridicata e indeajuns. Diabetul vine mai incolo...
Nimic nu sta mai mult de 15 minute pe bufetul suedez insa acum apare cu "breaking news". Daca s-a terminat inainte de cele 15 minute, s-ar putea ca a doua zi bufetul suedez sa aiba numai acel produs, in diverse feluri de preparare dintre care sa alegi. Dar oare alegem intr-adevar?
De ce un accident rutier in Buenos Aires ajunge stire la televiziunile din Romania? Nu am sa inteleg niciodata mecanismul care ne face parte a necazurilor unor oameni din alta parte a lumii. O vijelie de o zi in Arkansas ne face sa tremuram la stirea ca sunt oameni ale caror case au fost luate de vant. Nu mai sunt criterii care sa califice o stire ca fiind de interes national pentru romani. Relevanta este scoasa din aceasta grila de calificare.
Dupa Merriam-Webster Online, "stirea" este definita ca fiind: o raportare a evenimentelor recente, o informatie necunoscuta inainte (noutate) si (aici e interesant): un material raportat intr-o publicatie sau de catre o televiziune de stiri. Publicatiile din ziua de azi fac abstractie de prima parte si profita ca tot ceea ce publica ele se transforma in stire chiar prin publicarea insasi. "A aparut in ziar, deci e o stire."
Toate astea ma fac sa vad presa de astazi din Romania ca fiind sub forma unui bufet suedez. Daca initial am gasit tot ceea ce ne-ar fi placut sa vedem, mai apoi acest bufet suedez s-a completat numai cu ceea ce s-a consumat. Lumea a descoperit fructele de mare si acestea a fost suplimentate a doua zi. Painea sta si se invecheste si nimeni nu o mai vrea. Dar nici nu e improspatata pe masa bufetului.
Plus politica... Apetentza oamenilor pentru politica sta in perioada de dupa Revolutie. Presa de bufet suedez o pune pe masa in fiecare zi... asta e improspatata zilnic, chiar mai mult decat vrem. Dar nu din cauza ca este ceruta, ci pentru ca patronul localului unde este bufetul are interesul ca politica sa apara mult pe masa. Sa te faca sa uiti de paine... sa te atraga sa te uiti chiar daca nu mananci. Sub cupole de sticla eventual, pentru ca daca ridici capacul, s-ar putea sa nu miroasa a bine. Lumea isi ia fructele de mare la masa dar acolo discuta despre politica de la bufetul suedez. Un motiv in plus sa o mentii...
Plus barfele, mondenitatile... nu au valoare nutritiva, dar lumea le vrea. Chiar daca nu mananca pe loc, raftul cu barfe se goleste in fiecare zi. Pentru ca lumea isi umple buzunarele ca sa dea si la altii cand ajung acasa. Mondenitatile exploateaza un comportament uman valabil oriunde: daca barfesti pe cineva, te face sa te simti mai bine despre tine insuti. Daca vedeta X face ceva, merita barfit lucrul acela, pentru ca il scade in ochii tai, iar pe tine te califica sa fii mai bun decat cel barfit, chiar daca acela este mai bogat, mai frumos sau mai destept decat tine. Barfa te ajuta sa privesti pe cineva de sus, dupa ce ai urcat pe el fara voia lui. Daca cineva e bogat, e bogat pentru a a furat si tu nu furi. Daca cineva e mai frumos, e pentru ca are bani si s-a putut intretine... ehei, daca ai avea tu banii lui... Daca cineva e mai destept, e destept doar in sinea lui, pentru ca e muuuuult mai prost decat tine, a avut doar noroc.
"Stiri" nerelevante, politica si barfe. Asta este pe bufetul suedez, de aici trebuie sa alegem. Alegem doar din ceea ce ni se ofera, nu ti se da un meniu... e mai scump sa comanzi si sa ti se faca pe loc ceva care sa fie bun si nutritiv. Sau sa fie sanatos pe termen lung... lumea vrea sa plece satula de la bufetul suedez, si daca sunt expuse "mancaruri" care mentin glicemia ridicata e indeajuns. Diabetul vine mai incolo...
Nimic nu sta mai mult de 15 minute pe bufetul suedez insa acum apare cu "breaking news". Daca s-a terminat inainte de cele 15 minute, s-ar putea ca a doua zi bufetul suedez sa aiba numai acel produs, in diverse feluri de preparare dintre care sa alegi. Dar oare alegem intr-adevar?
joi, 10 noiembrie 2011
Paleo-bucataria romaneasca
Am citit astazi un interviu al domnului Prof. ing. dr Mencinicopschi vorbind despre “revolutia din bucatarie”, sintagma care m-a facut sa ma gandesc la Jamie Oliver, insa desigur ca dl. doctor il foloseste intr-un sens asemanator dar oarecumva diferit.
Domnia sa aducea argumente in favoarea faptului ca omul modern mananca altfel decat cel din vechime, si de aici ar decurge o serie de efecte negative asupra sanatatii si in final stilului sau de viata. Domnia sa descrie in fapt o dieta pe care nutritionistii din ziua de astazi o numesc “paleo-dieta” sau “dieta paleolitica”.
Principiile sale spun ca o dieta a “omului pesterii”, care a trait in paleolitic este o dieta mult mai sanatoasa si in mod sigur una la care organismul uman este mult mai adaptat, tinand cont ca Paleoliticul a durat 2,5 milioane de ani si s-a incheiat cu 10.000 de ani in urma, cand a inceput Neoliticul, era care a adus schimbari majore in ocupatiile, stilul de viata si in final in ceea ce mananca omul.
Ce ar cuprinde o dieta “paleo” in zilele noastre? Carne de la animale hranite cu iarba, peste, verdeturi si verzaturi, fructe, radacini si nuci si exclude cerealele, legumele, produsele lactate, sare, zaharuri rafinate si uleiuri rafinate. E oarecumva logic, tinand cont ca omul Paleolitic nu devenise inca crescator de animale si nici agricultor si cel mai probabil pleca din grota in padure dupa mancare si pana sa prinda vreun animal mai mic sau mai mare, papa si el ce gasea pe langa si in mod sigur nu gasea hamburgeri, cartofi prajiti sau vreo shaorma.
Si inca un aspect... pana prindea vreun pui de pasare intr-o zi norocoasa, omul Paleolitic alerga, nu gluma. Deci cand mancati un pui intreg, ganditi-va cat de norocos ar fi trebuit sa fiti si cat de mult ar fi trebuit sa alergati dupa el ca sa il meritati din punctul de vedere al acestei diete. Sau cata foame ar indura un pescar daca ar manca doar ce prinde si intre capturi niste frunze de papadie sa isi mai alunge foamea. Si odata prins pestele, mai dura si focul de facut, asa, cam cat un antrenament la sala, unde sala ar fi fost reprezentata de cele doua betze frecate ca sa iasa focul. Din punctul asta de vedere, modul in care ar trebui sa gandim intr-o anume zi, pentru a fi ca stramosii nostri, ar putea fi rezumat astfel: “Am alergat la sala astazi 3 kilometri deci merit o pulpa de pui putin cam nefacuta si un pastarnac crud”. Si asta inainte sa se intunece afara, ca se cam culcau oamenii pana atunci si nu mai avea nici ce sa manance la ora aia.
Din astfel de motive ma inspaimanta cat de usor are omul contemporan acces la alimente grase, dulci, care ii fac placere si pentru care trebuie sa dea doar doi banutzi pentru a le avea. As fi tare mandru de stramosii mei din Paleolitic daca, intr-o situatie ipotetica, i-am aduce si i-am lasa o zi intreaga intr-un supermarket si dupa aceea am gasi lipsa doar carnea cruda si salata verde... inseamna ca ar fi fost mult mai rezonabili decat suntem noi acum.
*****
Dar nu este numai vina noastra. Industria asa-zis alimentara speculeaza poftele organismului uman in defavoarea noastra. Un alt articol pe care l-am citit de curand explica motivele pentru care preferam mancarurile grase si alimentele dulci, explicand ca organismul uman are nevoie de grasimi pentru ca multe din vitaminele necesare corpului sunt solubile in grasimi si insolubile in apa, iar dorinta de dulce vine din “pofta” organismului fata de carne, care contine aminoacizi importanti... fapt speculat de fructe care doreau sa le fie imprastiate semintele.
Ori noi acum primim grasimi mai mult decat vrem si zaharuri procesate de care de fapt nu avem nevoie, pentru ca nici macar nu provin din fructe, care ne-au pacalit sa le mancam.
*****
De aceea ma ingrozeste obiceiul alimentar “felul 1, felul 2 si desert de trei ori pe zi”, pentru ca in fond nu este natural... dupa cum ma gandesc ca bucataria romaneasca este o suma de carnuri si sosuri cat mai grase plus niste paini si placinte mari... fara condimente prea diversificate, ca sarea le inlocuieste pe toate; doar putin piper din varful degetelor e indeajuns. Cu cat ma gandesc mai mult, cu atat imi dau seama ca bucataria romaneasca a ramas cu bucurie la momentul "paleo" cand tzaranul a avut voie sa isi manance animalele din ograda si i s-a permis sa se infrupte din produsele pamantului pe care tocmai l-a primit, improvizand pe baza retetelor otomane de mancare despre care auzise ca se folosesc in palatele boierilor: Köfte -le, Fasülye, Sarma-le, Musakka, Pilaf, Çorba... umpluturi cu carne... plus Kahvesi si Narghile. Iar dulciuri, de la magazin, ca era scump Shekerul - Rahat Lokum, Baklava, Katayif, Majoon, Suchuk, Çubuk... Si romanul nu s-a mai oprit de atunci...
Surse:
http://www.jurnalul.ro/special/mencinicopschi-sfaturi-alimentatie-sanatoasa-596140.htm
http://en.wikipedia.org/wiki/Paleolithic_diet
http://perfecthealthdiet.com/?p=2842
Domnia sa aducea argumente in favoarea faptului ca omul modern mananca altfel decat cel din vechime, si de aici ar decurge o serie de efecte negative asupra sanatatii si in final stilului sau de viata. Domnia sa descrie in fapt o dieta pe care nutritionistii din ziua de astazi o numesc “paleo-dieta” sau “dieta paleolitica”.
Principiile sale spun ca o dieta a “omului pesterii”, care a trait in paleolitic este o dieta mult mai sanatoasa si in mod sigur una la care organismul uman este mult mai adaptat, tinand cont ca Paleoliticul a durat 2,5 milioane de ani si s-a incheiat cu 10.000 de ani in urma, cand a inceput Neoliticul, era care a adus schimbari majore in ocupatiile, stilul de viata si in final in ceea ce mananca omul.
Ce ar cuprinde o dieta “paleo” in zilele noastre? Carne de la animale hranite cu iarba, peste, verdeturi si verzaturi, fructe, radacini si nuci si exclude cerealele, legumele, produsele lactate, sare, zaharuri rafinate si uleiuri rafinate. E oarecumva logic, tinand cont ca omul Paleolitic nu devenise inca crescator de animale si nici agricultor si cel mai probabil pleca din grota in padure dupa mancare si pana sa prinda vreun animal mai mic sau mai mare, papa si el ce gasea pe langa si in mod sigur nu gasea hamburgeri, cartofi prajiti sau vreo shaorma.
Si inca un aspect... pana prindea vreun pui de pasare intr-o zi norocoasa, omul Paleolitic alerga, nu gluma. Deci cand mancati un pui intreg, ganditi-va cat de norocos ar fi trebuit sa fiti si cat de mult ar fi trebuit sa alergati dupa el ca sa il meritati din punctul de vedere al acestei diete. Sau cata foame ar indura un pescar daca ar manca doar ce prinde si intre capturi niste frunze de papadie sa isi mai alunge foamea. Si odata prins pestele, mai dura si focul de facut, asa, cam cat un antrenament la sala, unde sala ar fi fost reprezentata de cele doua betze frecate ca sa iasa focul. Din punctul asta de vedere, modul in care ar trebui sa gandim intr-o anume zi, pentru a fi ca stramosii nostri, ar putea fi rezumat astfel: “Am alergat la sala astazi 3 kilometri deci merit o pulpa de pui putin cam nefacuta si un pastarnac crud”. Si asta inainte sa se intunece afara, ca se cam culcau oamenii pana atunci si nu mai avea nici ce sa manance la ora aia.
Din astfel de motive ma inspaimanta cat de usor are omul contemporan acces la alimente grase, dulci, care ii fac placere si pentru care trebuie sa dea doar doi banutzi pentru a le avea. As fi tare mandru de stramosii mei din Paleolitic daca, intr-o situatie ipotetica, i-am aduce si i-am lasa o zi intreaga intr-un supermarket si dupa aceea am gasi lipsa doar carnea cruda si salata verde... inseamna ca ar fi fost mult mai rezonabili decat suntem noi acum.
*****
Dar nu este numai vina noastra. Industria asa-zis alimentara speculeaza poftele organismului uman in defavoarea noastra. Un alt articol pe care l-am citit de curand explica motivele pentru care preferam mancarurile grase si alimentele dulci, explicand ca organismul uman are nevoie de grasimi pentru ca multe din vitaminele necesare corpului sunt solubile in grasimi si insolubile in apa, iar dorinta de dulce vine din “pofta” organismului fata de carne, care contine aminoacizi importanti... fapt speculat de fructe care doreau sa le fie imprastiate semintele.
Ori noi acum primim grasimi mai mult decat vrem si zaharuri procesate de care de fapt nu avem nevoie, pentru ca nici macar nu provin din fructe, care ne-au pacalit sa le mancam.
*****
De aceea ma ingrozeste obiceiul alimentar “felul 1, felul 2 si desert de trei ori pe zi”, pentru ca in fond nu este natural... dupa cum ma gandesc ca bucataria romaneasca este o suma de carnuri si sosuri cat mai grase plus niste paini si placinte mari... fara condimente prea diversificate, ca sarea le inlocuieste pe toate; doar putin piper din varful degetelor e indeajuns. Cu cat ma gandesc mai mult, cu atat imi dau seama ca bucataria romaneasca a ramas cu bucurie la momentul "paleo" cand tzaranul a avut voie sa isi manance animalele din ograda si i s-a permis sa se infrupte din produsele pamantului pe care tocmai l-a primit, improvizand pe baza retetelor otomane de mancare despre care auzise ca se folosesc in palatele boierilor: Köfte -le, Fasülye, Sarma-le, Musakka, Pilaf, Çorba... umpluturi cu carne... plus Kahvesi si Narghile. Iar dulciuri, de la magazin, ca era scump Shekerul - Rahat Lokum, Baklava, Katayif, Majoon, Suchuk, Çubuk... Si romanul nu s-a mai oprit de atunci...
Surse:
http://www.jurnalul.ro/special/mencinicopschi-sfaturi-alimentatie-sanatoasa-596140.htm
http://en.wikipedia.org/wiki/Paleolithic_diet
http://perfecthealthdiet.com/?p=2842
luni, 7 noiembrie 2011
"Domnu' Bloggeru, sa traiti!"
Vreau sa constat o nedreptate referitoare la posibilitatea alegerii numelui de familie. Intr-un timp in care nediscriminarea canta ragushita pe toate gardurile, de ce oamenii de acum sunt discriminati fata de cei din vechime?
Stim cu totii ca unele dintre "numele de familie românești sunt descriptive, derivând din ocupații sau au un caracter diminutival: Croitoru, Fieraru, Lemnaru, Moraru, Olaru, Țăranu, Tutunaru, Oieru, Văcaru sau Vânătoru; Băluț, Petruț, Țurcănașu", cum frumos se exprima wikipedia.
Si atunci, ma intreb: de ce oamenii de acum nu pot sa isi aleaga numele de familie in functie de ocupatia pe care o desfasoara? De ce avem atatia Morari, Olari, Rotari, dar nu putem sa avem si nume precum Vasile Calculatoristu'? Sau Cerasela Taxatoru'? Sau Gigi Adansatoarei? Cand s-a oprit in timp stabilirea numelor de familie in functie de ocupatie, si mai ales de ce? Puteam risca sa avem doar doua nume de familie in Romania, si anume Tzaranu si Boieru? De fapt asta cam asa s-a si intamplat, daca ma gandesc ca unii erau ori Ion, ori popa de ii cheama pe atat de multi Ionescu si Popescu.
Ar trebui ca in baza unei cereri, cineva care este mandru de ocupatia sa, sa poata sa isi aleaga numele de familie dupa ceea ce face - nu se incalca nici o norma sociala, iar cnp-ul ramane acelasi. Bun, exista riscul ca lumea sa isi schimbe numele de familie in functie de ocupatia sa sezoniera, sa il cheme Capshunaru vara si Pierdevara iarna, dar totusi... cine repara televizoare mai mult de 2-3 ani ar trebui sa aiba dreptul sa se cheme Televizoristu'... dupa codul ocupatiilor din Romania.
Sunt unele etnii care deja au simtit aceasta nedreptate - poate si din cauza ca s-au adaptat multilor ani de discriminare - si au rezolvat-o dand copiilor nume de tzari pe unde nu au fost niciodata, cum ar fi Argentina sau de masini Mercedes pe care si le-ar dori sa le aiba oricand in curte.... ( totusi, "bai Sandero, Wartburge, manatzi vacile mai repede" nu am auzit inca).
De ce se doreste nediscriminarea in fiecare clipa a vietii noastre, dar suntem discriminati fata de cei care nu mai traiesc si au putut sa isi aleaga numele? Sau li s-a dat numele asta de catre comunitate, intr-un sfat al satului, dupa scenariul: "-A venit hartie de la domnire, trebuie sa scriem in catastif doua nume la fiecare om... unul care sa fie al lui si altul care sa il aiba el, femeia si sa ramana si copiilor. - Si cum facem? Le spunem cate o calitate? - Da, uite o idee buna: calitatea de olar, de rotar... - Eu la Bunul, Raul, Desteptu' ma gandeam... - Ei si tu acum... n-auzi ca trebuia sa terminam catastifele de ieri? Ia si scrie: asta ce face? Are gradina de zarzavat, ii spunem Leushtean. Vasilica Leushtean... nu suna rau... Astalalt? Are nasul mare... ii spunem Zgârci sau Cartoafă."
P.S.
Băluţ? WTF?
Stim cu totii ca unele dintre "numele de familie românești sunt descriptive, derivând din ocupații sau au un caracter diminutival: Croitoru, Fieraru, Lemnaru, Moraru, Olaru, Țăranu, Tutunaru, Oieru, Văcaru sau Vânătoru; Băluț, Petruț, Țurcănașu", cum frumos se exprima wikipedia.
Si atunci, ma intreb: de ce oamenii de acum nu pot sa isi aleaga numele de familie in functie de ocupatia pe care o desfasoara? De ce avem atatia Morari, Olari, Rotari, dar nu putem sa avem si nume precum Vasile Calculatoristu'? Sau Cerasela Taxatoru'? Sau Gigi Adansatoarei? Cand s-a oprit in timp stabilirea numelor de familie in functie de ocupatie, si mai ales de ce? Puteam risca sa avem doar doua nume de familie in Romania, si anume Tzaranu si Boieru? De fapt asta cam asa s-a si intamplat, daca ma gandesc ca unii erau ori Ion, ori popa de ii cheama pe atat de multi Ionescu si Popescu.
Ar trebui ca in baza unei cereri, cineva care este mandru de ocupatia sa, sa poata sa isi aleaga numele de familie dupa ceea ce face - nu se incalca nici o norma sociala, iar cnp-ul ramane acelasi. Bun, exista riscul ca lumea sa isi schimbe numele de familie in functie de ocupatia sa sezoniera, sa il cheme Capshunaru vara si Pierdevara iarna, dar totusi... cine repara televizoare mai mult de 2-3 ani ar trebui sa aiba dreptul sa se cheme Televizoristu'... dupa codul ocupatiilor din Romania.
Sunt unele etnii care deja au simtit aceasta nedreptate - poate si din cauza ca s-au adaptat multilor ani de discriminare - si au rezolvat-o dand copiilor nume de tzari pe unde nu au fost niciodata, cum ar fi Argentina sau de masini Mercedes pe care si le-ar dori sa le aiba oricand in curte.... ( totusi, "bai Sandero, Wartburge, manatzi vacile mai repede" nu am auzit inca).
De ce se doreste nediscriminarea in fiecare clipa a vietii noastre, dar suntem discriminati fata de cei care nu mai traiesc si au putut sa isi aleaga numele? Sau li s-a dat numele asta de catre comunitate, intr-un sfat al satului, dupa scenariul: "-A venit hartie de la domnire, trebuie sa scriem in catastif doua nume la fiecare om... unul care sa fie al lui si altul care sa il aiba el, femeia si sa ramana si copiilor. - Si cum facem? Le spunem cate o calitate? - Da, uite o idee buna: calitatea de olar, de rotar... - Eu la Bunul, Raul, Desteptu' ma gandeam... - Ei si tu acum... n-auzi ca trebuia sa terminam catastifele de ieri? Ia si scrie: asta ce face? Are gradina de zarzavat, ii spunem Leushtean. Vasilica Leushtean... nu suna rau... Astalalt? Are nasul mare... ii spunem Zgârci sau Cartoafă."
P.S.
Băluţ? WTF?
duminică, 16 octombrie 2011
marți, 11 octombrie 2011
Sarbatori?
Imi place cum toate activitatile din ultima vreme se desfasoara exclusiv in vatra orasului... asa intoarcere la radacini mai rar gasesti. Ori e din lipsa de viziune data de provincialismul care te face sa crezi ca ce trece de gardul curtii tale e deja mai departe decat toate universurile posibile, ori dintr-o lenevie a mintii data de autosuficienta rutinei exersate pana la greatza, ori toate sagetile desenate pe harta electorala a Iasului, deasupra careia stau aplecate niste umbre negre ganditoare, arata inspre aceleasi intersectii magice.
Este peste limita suportabilitatii: santier, iar santier, inca un santier, linii de tramvai, pavele, gauri, reabilitari de cladiri lasate mai apoi la murat, parcari prin balti si noroaie, spatiu maro unde ar trebui sa fie spatiu verde, raliuri in ziua fara masini, balci taman acolo unde firul masinilor este deja foarte subtiat, niste rampe de lansare ale masinilor pe acolo pe unde trec liniile cele noi de tramvai, inaltate inspre soare, argintii, .... nu mai pot! Vreau la tzara! Acolo sunt doar cateva dintre neajunsurile de mai sus si e clar mai multa liniste... iar lumea chiar are bunul simt sa nu inchida ulitzele ca sa iti aduca caciulile de blana sub nas, ca poate cumperi, daca caciularul tot a platit chirie din care tu primesti artificii si concerte. Sau papa macar un kalacs, desi e scump de parca e importat de acolo.
Plus micii, berea, vinul si pastrama, neaparat cu galagia din boxe - fiecare cort cu galagia lui, mai tare ca a vecinului... de parca nu ar fi criza... de parca nu am mai vazut o bere la pahar din plastic de un an, de la celelalte sarbatori ale orasului.
Chiar nu merge comert ambulant sezonier vizavi de un centru de afaceri, care e vizavi de Palat, care e langa Hala, care e langa Finante, care sunt vizavi de Tribunal, care este langa teatru, in fata hotelului... toate asezonate cu santiere. Si unde nu este santier sunt gropi. Si unde a fost santier, iti zboara masina de pe drum, ca ceea ce se asfalteaza se mai inalta cu 30 de cm.
Care e castigul iesenilor obisnuiti, ca oameni, al acestor sarbatori? Zgomotul artificiilor? Zgomotul concertelor gratuite? Caciulile de blana? Poate sa imi spuna cineva? Tin minte cand sarbatoarea era reprezentata de pelerini si atat... nu si de corturile cu cruci din plastic cu leduri colorate.
In anii trecuti au mai fost corturi pe Splai, in parcarea Romtelecom... acum sunt exclusiv la Palat. Nu puteau fi in Nicolina, mai aproape de publicul-tinta? Sau in Cicoarei, unde strandul a mai lasat cateva amintiri de vara trecuta? Sau in parcare la Mall, ca un schimb generos de afaceri?
NU MAI POT! Dumnezeu sa ne pazeasca!
Foto: Facebook.com
Update:
Multumesc emisiunii "Hot Blog" din data de 17.10.2011, care a mentionat postarea de mai sus si care a considerat blogul personal ca fiind blogul saptamanii. Emisiunea aici: http://www.telem.ro/telem/hot-blog/38074-hot-blog-17102011.html
vineri, 2 septembrie 2011
Audiente in aer liber de dr. Constantin Simirad
Astazi am aflat ca unul dintre volumele semnate in anul 2000 de presedintele CJ Iasi, dl. Constantin Simirad, se cheama ironic si premonitoriu "Audiente in aer liber" :)
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Simirad#Activitate_publicistic.C4.83
Relevant: www.ziare.com
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Simirad#Activitate_publicistic.C4.83
Relevant: www.ziare.com
joi, 4 august 2011
Sufletul meu...
The Arctic Light from TSO Photography on Vimeo.
Sufletul meu calatoreste cat dorm, aducandu-mi vise asa cum o pasare aduce mancare puilor ei.
marți, 2 august 2011
Gandul lui Bojor
Nu e vorba mea, dar e adevarata.
Stimati consilieri judeteni: "3000 de metri de autostrada nu duc nicaieri. 3000 de metri de pista de avion duc oriunde."
Stimati consilieri judeteni: "3000 de metri de autostrada nu duc nicaieri. 3000 de metri de pista de avion duc oriunde."
Dl. Oprea se recuza
”Renunţ la funcţiile politice din partid
August 1st, 2011
Comunicat de presă
Din respect pentru electoratul meu din ultimii 10 ani şi pe fondul stării actuale din PDL Iaşi, dar şi din cauza lipsei de acţiune din partea conducerii centrale, anunţ că mă retrag din funcţiile politice ale organizaţiei.
De asemenea, mă recuz de pe orice listă a candidaţilor PDL la viitoarele alegeri.
Poziţia mea va fi prezentată şi la începutul sesiunii parlamentare de toamnă.
Senator PDL
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA”
Asa suna ultimul anunt postat de dl. prof. Oprea pe blogul personal, anunt reluat si in interviurile din stirile tv ale zilei.
Nu as dori sa comentez motivele si nici gestul domniei sale, pentru ca orice pas in politica are dedesubturi de multe ori mai importante decat gestul vizibil. Nu voi dezvolta nici pe subiectul legat de faptul ca substanta capitalului politic al domniei sale putea parea mai densa pentru electorat (si pentru partidul care il sustinea la Primaria Municipiului Iasi) atunci cand detinea functia de rector.
Dar as vrea sa atrag atentia (si poate primei persoane careia m-as adresa ar fi chiar dl. profesor) asupra unui termen folosit cel putin nepotrivit. Domnia sa spune: "ma recuz de pe orice listă a candidaţilor PDL la viitoarele alegeri".
"A recuza" este un termen juridic, care semnifica (conform dexonline.ro):
RECUZÁ, recúz, vb. I. Tranz. A nu recunoaște competența sau autoritatea unui judecător, a unui martor etc., p. ext. a respinge, a nu recunoaște ceva sau calitatea cuiva. – Din fr. récuser. Sursa: DEX '98
A RECUZÁ recúz tranz. jur. 1) (membri ai completului de judecată) A respinge ca incompatibil cu funcția pe care o exercită; a refuza. 2) A nu recunoaște ca adevărat; a respinge ca inexact; a contesta; a nega; a tăgădui. ~ un argument. / < récuser
Sursa: NODEX
RECUZÁ vb. I. tr. a respinge un judecător, un martor etc., nerecunoscându-i competența, bănuindu-l de părtinire etc.; (p. ext.) a respinge, a nu recunoaște ceva. II. refl. a refuza de a judeca o pricină, a se declara incompetent; a se sustrage. (< fr. récuser, lat. recusare)
Sursa: MDN
Nu stiu... poate fi vorba despre "nerecunoasterea competentei"? Sau despre "banuiala de nepartinire"? Chiar si cel mai bland termen ("a respinge" - dl. profesor Oprea se respinge pe sine de pe listele de candidati) este cumva nepotrivit, ca sa nu mai vorbim de restul.
Si tot nu stiu daca "a recuza" poate fi folosit la persoana I.
P.S.
Ar fi interesante de remarcat si tag-urile sub care dl. profesor Oprea face acest anunt: "alegeri, criza, iasi, Parlament, PDL, Primaria Iasi, Senat". De aici e interesant tag-ul "criza"... o fi un scop sau un efect?
P.P.S.
Sunt acum convins ca dl. Oprea a dorit sa spuna ca se revoca din toate situatiile de candidatura.
August 1st, 2011
Comunicat de presă
Din respect pentru electoratul meu din ultimii 10 ani şi pe fondul stării actuale din PDL Iaşi, dar şi din cauza lipsei de acţiune din partea conducerii centrale, anunţ că mă retrag din funcţiile politice ale organizaţiei.
De asemenea, mă recuz de pe orice listă a candidaţilor PDL la viitoarele alegeri.
Poziţia mea va fi prezentată şi la începutul sesiunii parlamentare de toamnă.
Senator PDL
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA”
Asa suna ultimul anunt postat de dl. prof. Oprea pe blogul personal, anunt reluat si in interviurile din stirile tv ale zilei.
Nu as dori sa comentez motivele si nici gestul domniei sale, pentru ca orice pas in politica are dedesubturi de multe ori mai importante decat gestul vizibil. Nu voi dezvolta nici pe subiectul legat de faptul ca substanta capitalului politic al domniei sale putea parea mai densa pentru electorat (si pentru partidul care il sustinea la Primaria Municipiului Iasi) atunci cand detinea functia de rector.
Dar as vrea sa atrag atentia (si poate primei persoane careia m-as adresa ar fi chiar dl. profesor) asupra unui termen folosit cel putin nepotrivit. Domnia sa spune: "ma recuz de pe orice listă a candidaţilor PDL la viitoarele alegeri".
"A recuza" este un termen juridic, care semnifica (conform dexonline.ro):
RECUZÁ, recúz, vb. I. Tranz. A nu recunoaște competența sau autoritatea unui judecător, a unui martor etc., p. ext. a respinge, a nu recunoaște ceva sau calitatea cuiva. – Din fr. récuser. Sursa: DEX '98
A RECUZÁ recúz tranz. jur. 1) (membri ai completului de judecată) A respinge ca incompatibil cu funcția pe care o exercită; a refuza. 2) A nu recunoaște ca adevărat; a respinge ca inexact; a contesta; a nega; a tăgădui. ~ un argument. / < récuser
Sursa: NODEX
RECUZÁ vb. I. tr. a respinge un judecător, un martor etc., nerecunoscându-i competența, bănuindu-l de părtinire etc.; (p. ext.) a respinge, a nu recunoaște ceva. II. refl. a refuza de a judeca o pricină, a se declara incompetent; a se sustrage. (< fr. récuser, lat. recusare)
Sursa: MDN
Nu stiu... poate fi vorba despre "nerecunoasterea competentei"? Sau despre "banuiala de nepartinire"? Chiar si cel mai bland termen ("a respinge" - dl. profesor Oprea se respinge pe sine de pe listele de candidati) este cumva nepotrivit, ca sa nu mai vorbim de restul.
Si tot nu stiu daca "a recuza" poate fi folosit la persoana I.
P.S.
Ar fi interesante de remarcat si tag-urile sub care dl. profesor Oprea face acest anunt: "alegeri, criza, iasi, Parlament, PDL, Primaria Iasi, Senat". De aici e interesant tag-ul "criza"... o fi un scop sau un efect?
P.P.S.
Sunt acum convins ca dl. Oprea a dorit sa spuna ca se revoca din toate situatiile de candidatura.
vineri, 22 iulie 2011
O vizualizare a datoriei SUA
In imaginea de sus vedem cum arata 1.000.000 de dolari, in pachete de cate 10.000, adica 100 de bancnote de 100 de dolari. Pentru o imagine elocventa despre cum arata fizic datoria Statelor Unite, de 114,500,000,000,000 de dolari - adica 114,5 trilioane de dolari, daca vreti sa vedeti in volum absolut cum arata niste sume atat de mari, dati click aici => O vizualizare a datoriei SUA
P.S.
Acum m-am lamurit ca 1.000.000 de dolari in bancnote de 100 de dolari are un volum mic. Hai ca putem!:)
Tot uitandu-ma pe imagini, imi dau seama ca bogat inseamna de la 100 de milioane de dolari in sus:)
luni, 18 iulie 2011
Des Africains à Iasi?
Maintenant il y'a quelques Africains qui va ajouter à leur CV: «J'ai travaillé à Palas projet en Iasi, Roumanie".
Ou sont ils?
luni, 11 iulie 2011
Administratie sau politica?
Administratia ar trebui sa fie facuta de specialistii in administratie, iar politica de catre politicieni. Insa cum banii sunt in administratie, politicienii s-au bagat adanc de tot in ea, prefacandu-se ca administreaza. Insa acum in Romania nu mai face nimeni administratie, sunt doar politicieni in haine de oaie si fac ce stiu ei mai bine: politica.
Administratia ar trebui sa fie clara, sustinuta, consistenta, sa respecte legea si sa fie facuta in primul rand in folosul oamenilor.
Politicienii mai mult se prefac ca actioneaza in primul rand in folosul oamenilor, dar ei actioneaza in primul rand in interesul lor... de pe urma unor politiceni mai buni rezulta uneori si efecte bune pentru cetateni. Politicienii au adus inconsistentza in administratie - pentru ca sunt nevoiti sa faca politica de pe scaunul de administratori - si de aici nemultumirea cetatenilor care i-au ales, pentru ca se simt inshelatzi in ashteptari, atata timp cat politicienii raspund mai intai altor cerintze si nevoi, decat cele ale alegatorilor si comunitatii.
Cele doua lucruri ar trebui separate cumva... nu stiu cum, dar ar trebui ca in administratie sa se faca administratie, de catre specialisti sustinuti de politicieni. Desi tehnocratii sunt victime sigure dupa ce reusesc sa faca cate ceva... sunt chemati cand masina deja zboara cu botul in jos in prapastie, si daca reusesc sa o faca sa zboare, mai apoi tot ei vor fi cei care vor zbura inainte de urmatoarele alegeri pentru ca bunele rezultate sa fie culese de politicieni.
O alta posibilitate ar fi politicieni de buna credintza care sa faca administratzie, aplicand regulile bunei guvernantze: transparenta, orientare inspre consens, respectarea legii, ascultarea vocii comunitatii, lipsa coruptiei (sursa tuturor relelor - zice Banca Mondiala).
Opinii?
P.S.
Nu sunt nostalgic, dar stau si ma gandesc. Intre 1945 (anul terminarii razboiului) si 1965 sunt 20 de ani. In aceasta perioada (si mai exact in ultimii ani ai acesteia) s-au construit foarte multe. Cu eforturi, cu imprumuturi, cu munca detzinutzilor - majoritatea politici, cu durere in suflet -, cu raportari mincinoase... dar si cu organizare si cu o strategie. In ultimii 10 ani ce lucruri importante s-au construit pentru a le putea compara? Un pasaj pe nume Basarab si cam atat. Cand ar fi trebuit ca in fiecare oras mai mare sa fie 2-3-4 asemenea pasaje care sa lege autostrazi intre ele. Inca o data, nu sunt nostalgic... dar imi dau seama ca in Romania nu s-a mai pus demult dopul la cada cu bani.
Administratia ar trebui sa fie clara, sustinuta, consistenta, sa respecte legea si sa fie facuta in primul rand in folosul oamenilor.
Politicienii mai mult se prefac ca actioneaza in primul rand in folosul oamenilor, dar ei actioneaza in primul rand in interesul lor... de pe urma unor politiceni mai buni rezulta uneori si efecte bune pentru cetateni. Politicienii au adus inconsistentza in administratie - pentru ca sunt nevoiti sa faca politica de pe scaunul de administratori - si de aici nemultumirea cetatenilor care i-au ales, pentru ca se simt inshelatzi in ashteptari, atata timp cat politicienii raspund mai intai altor cerintze si nevoi, decat cele ale alegatorilor si comunitatii.
Cele doua lucruri ar trebui separate cumva... nu stiu cum, dar ar trebui ca in administratie sa se faca administratie, de catre specialisti sustinuti de politicieni. Desi tehnocratii sunt victime sigure dupa ce reusesc sa faca cate ceva... sunt chemati cand masina deja zboara cu botul in jos in prapastie, si daca reusesc sa o faca sa zboare, mai apoi tot ei vor fi cei care vor zbura inainte de urmatoarele alegeri pentru ca bunele rezultate sa fie culese de politicieni.
O alta posibilitate ar fi politicieni de buna credintza care sa faca administratzie, aplicand regulile bunei guvernantze: transparenta, orientare inspre consens, respectarea legii, ascultarea vocii comunitatii, lipsa coruptiei (sursa tuturor relelor - zice Banca Mondiala).
Opinii?
P.S.
Nu sunt nostalgic, dar stau si ma gandesc. Intre 1945 (anul terminarii razboiului) si 1965 sunt 20 de ani. In aceasta perioada (si mai exact in ultimii ani ai acesteia) s-au construit foarte multe. Cu eforturi, cu imprumuturi, cu munca detzinutzilor - majoritatea politici, cu durere in suflet -, cu raportari mincinoase... dar si cu organizare si cu o strategie. In ultimii 10 ani ce lucruri importante s-au construit pentru a le putea compara? Un pasaj pe nume Basarab si cam atat. Cand ar fi trebuit ca in fiecare oras mai mare sa fie 2-3-4 asemenea pasaje care sa lege autostrazi intre ele. Inca o data, nu sunt nostalgic... dar imi dau seama ca in Romania nu s-a mai pus demult dopul la cada cu bani.
marți, 28 iunie 2011
Ingerii veritabili...
Ingerii veritabili sunt mai degraba autisti - fac mult bine si nu isi dau seama de asta.
Cei se lauda cat bine fac si mai si tin minte cate fapte bune au facut sunt doar "ingeri" de fatada si interesati, vor sti candva sa iti ceara sa le intorci binele.
Cei se lauda cat bine fac si mai si tin minte cate fapte bune au facut sunt doar "ingeri" de fatada si interesati, vor sti candva sa iti ceara sa le intorci binele.
sâmbătă, 4 iunie 2011
Sute de mii de contracte de munca - economia duduie din nou?
Sa facem diferenta dintre noi contracte de munca incheiate si noi locuri de munca create, ca s-ar putea sa ajungem la politici publice care sa ne faca sa ne laudam cu un numar de casatorii in crestere si de divorturi in scadere, daca bagam o taxa de celibat de 10.000 de lei pe an, sa spunem.
Prin incriminarea angajarilor la negru, aceste noi contracte de munca incheiate nu fac decat sa scoata din zona neagra in zona alba a unui numar de oameni care munceau deja acolo unde munceau, si duce la cresterea presiunii fiscale pe firme. Ceea ce nu va garanta si incasarea mai buna a taxelor si contributiilor pe salarii.
In concluzie: 2 sau 300.000 de noi contracte de munca sunt incheiate pentru ca patronii nu vor sa faca puscarie daca muncesc cu angajati la negru si nu inseamna locuri de munca nou create, nu inseamna ca economia duduie intr-o luna, sau ca respectivii salariati primesc mai multi bani decat primeau deja. Foarte multe pot fi incheiate pe 2 ore pe zi, nu e asa?
Prin incriminarea angajarilor la negru, aceste noi contracte de munca incheiate nu fac decat sa scoata din zona neagra in zona alba a unui numar de oameni care munceau deja acolo unde munceau, si duce la cresterea presiunii fiscale pe firme. Ceea ce nu va garanta si incasarea mai buna a taxelor si contributiilor pe salarii.
In concluzie: 2 sau 300.000 de noi contracte de munca sunt incheiate pentru ca patronii nu vor sa faca puscarie daca muncesc cu angajati la negru si nu inseamna locuri de munca nou create, nu inseamna ca economia duduie intr-o luna, sau ca respectivii salariati primesc mai multi bani decat primeau deja. Foarte multe pot fi incheiate pe 2 ore pe zi, nu e asa?
marți, 10 mai 2011
Nu am evoluat inca
Noi, ca civilizatie nu am evoluat fata de timpurile cand ne impresiona vraciul tribului: si acum autoritatea este impusa cu girofaruri, uniforme, zgomot, tobe si alte instrumente asemanatoare.
duminică, 24 aprilie 2011
Cum vorbesc scotienii de fapt
Ca sa intelegeti de ce nu am inteles cand o doamna dintr-o benzinarie din Scotia mi-a explicat de 3 ori pe unde sa o iau... si mi-a facut si o schita. Si tot nu am inteles decat "...first roundabout..."
Dati click: http://youtu.be/jfectchNtQM
Dati click: http://youtu.be/jfectchNtQM
marți, 12 aprilie 2011
Romanica romanilor
Romanii nu au viitor. Zic asta pentru ca pentru ei exista doar prezent... eventual trecut. De aceea, daca intrebi intr-un mediu de lucru cand trebuie sa fie gata o lucrare, auzi foarte des ca "ieri" trebuie terminata. In afara de a arata urgenta, acest "ieri" arata de fapt lipsa de organizare si programare in viitor a romanilor. Toate necazurile romanilor vin din faptul ca nu proiecteaza in viitor nimic. Contraziceti-ma daca puteti.
marți, 5 aprilie 2011
Romanii au talent
Citeam mai demult despre revenirea Italiei in concursul Eurovision, din care iesise de cativa ani buni, suparati (pe buna dreptate) pe faptul ca punctele se dau pe criterii geografice si de simpatii istorice intre tari si nu pe talent/interpretare/melodie. O suparare corecta si pe care o pot intelege foarte bine. Articolele din Romania scriau ceva de genul: ”Revenirea Italiei in Eurovision ne va creste sansele”... cu explicatia ca vezi Doamne, in Italia sunt multi romani care ar putea vota piesele romanesti (pentru ca stiti ca nu se poate vota melodia unei tari din interiorul acelei tari).
Zilele trecute - poate chiar ieri -, dupa ce ne-au zapacit la fotbal cu un 2-1, bosniacii risca suspendarea din UEFA, pentru ca au altfel de sistem de alegere a presedintilor in federatia de fotbal decat cel sustinut de UEFA. Televiziunile iarasi: ”Bosnia suspendata! O noua sansa pentru Romania?”
Oare asa suntem noi, romanii? Sau e doar un model promovat de presa? Eu sincer am obosit cu speculatii si shmenuri si invarteli de genul asta... numai asa poti avea rezultate, daca se impiedica cel din fatza ta, daca ii tragi scaunul cand vrea sa se aseze, daca ii cade tencuiala in cap?
De ce nu discuta ziarele mai degraba faptul ca melodia Romaniei pentru Eurovision e o balada trista (ca sa nu spun altcumva), total si complet nepotrivita pentru un concurs unde Lordi si Lena au castigat cu niste melodii antrenante si/sau macar intrigante... de ce nu se cauta solutii pentru fotbalul romanesc, care se zbate in mocirla de parca de astepti sa ii vezi mai degraba in serialele de supravietuire ale lui Bear Grylls decat la emisiunile despre fotbal?
Asa suntem noi, romanii?
E mai obositor sa fii asa decat sa faci treaba buna de la inceput si pana la sfarsit... eu am obosit.
P.S.
Din cauza titlului, cred ca ar trebui sa pomenesc si despre emisiunea cu numele respectiv. Nu am urmarit-o urmarit si am vazut doar pe vreo doi-trei din toti ”talentatii” patriei.
Ce sa zic... un copil care canta subtire e contra-tenor, nu un copil care canta extrem de subtire... nu zic, are talent, isi va gasi probabil locul undeva in domeniul cultural, dar nu se inscrie in gusturile mele de muzica... canta pur si simplu prea subtire!
Altul era Frank Sinatra de Balcani... canta si el cam cum credea ca trebuie, ii imita dezinvoltura lui Sinatra, dar de fapt nu prea avea habar de muzica si mai degraba ma intrista decat sa ma inveseleasca...
Dupa semi-dezamagirea Costel Busuioc, desi ”Romanii au talent” se doreste o emisiune care sa iti dea speranta ca daca ai un talent poti reusi, nici macar talent nu mai au romanii, iar emisiunea - din cat am vazut eu - semana mai degraba a talcioc de talente... unde vine fiecare cu ce are prin casa si spera sa scoata un leu pe niste suruburi si capace ruginite. Iar daca e talcioc de talente, inseamna ca din emisiune a lipsit cate un pahar de vin baut dimineata de fiecare concurent la botul calului, pe taraba, inainte de emisiune... ca asa e in talcioc.
Zilele trecute - poate chiar ieri -, dupa ce ne-au zapacit la fotbal cu un 2-1, bosniacii risca suspendarea din UEFA, pentru ca au altfel de sistem de alegere a presedintilor in federatia de fotbal decat cel sustinut de UEFA. Televiziunile iarasi: ”Bosnia suspendata! O noua sansa pentru Romania?”
Oare asa suntem noi, romanii? Sau e doar un model promovat de presa? Eu sincer am obosit cu speculatii si shmenuri si invarteli de genul asta... numai asa poti avea rezultate, daca se impiedica cel din fatza ta, daca ii tragi scaunul cand vrea sa se aseze, daca ii cade tencuiala in cap?
De ce nu discuta ziarele mai degraba faptul ca melodia Romaniei pentru Eurovision e o balada trista (ca sa nu spun altcumva), total si complet nepotrivita pentru un concurs unde Lordi si Lena au castigat cu niste melodii antrenante si/sau macar intrigante... de ce nu se cauta solutii pentru fotbalul romanesc, care se zbate in mocirla de parca de astepti sa ii vezi mai degraba in serialele de supravietuire ale lui Bear Grylls decat la emisiunile despre fotbal?
Asa suntem noi, romanii?
E mai obositor sa fii asa decat sa faci treaba buna de la inceput si pana la sfarsit... eu am obosit.
P.S.
Din cauza titlului, cred ca ar trebui sa pomenesc si despre emisiunea cu numele respectiv. Nu am urmarit-o urmarit si am vazut doar pe vreo doi-trei din toti ”talentatii” patriei.
Ce sa zic... un copil care canta subtire e contra-tenor, nu un copil care canta extrem de subtire... nu zic, are talent, isi va gasi probabil locul undeva in domeniul cultural, dar nu se inscrie in gusturile mele de muzica... canta pur si simplu prea subtire!
Altul era Frank Sinatra de Balcani... canta si el cam cum credea ca trebuie, ii imita dezinvoltura lui Sinatra, dar de fapt nu prea avea habar de muzica si mai degraba ma intrista decat sa ma inveseleasca...
Dupa semi-dezamagirea Costel Busuioc, desi ”Romanii au talent” se doreste o emisiune care sa iti dea speranta ca daca ai un talent poti reusi, nici macar talent nu mai au romanii, iar emisiunea - din cat am vazut eu - semana mai degraba a talcioc de talente... unde vine fiecare cu ce are prin casa si spera sa scoata un leu pe niste suruburi si capace ruginite. Iar daca e talcioc de talente, inseamna ca din emisiune a lipsit cate un pahar de vin baut dimineata de fiecare concurent la botul calului, pe taraba, inainte de emisiune... ca asa e in talcioc.
luni, 28 februarie 2011
joi, 24 februarie 2011
Revolta globala se extinde
"Pentru prima oara in istoria omenirii, aproape toata umanitatea in intregul ei este activa politic, constienta politic si interactiva politic."
http://www.washingtonsblog.com/2011/02/its-not-arab-revolution-its-global.html
http://www.washingtonsblog.com/2011/02/its-not-arab-revolution-its-global.html
miercuri, 23 februarie 2011
Primii tineri afaceristi din Romania... primele probleme
ZF, via BZI, ne spune despre cativa tineri care ar putea primi 10.000 de euro de la stat pentru a-si infiinta o afacere si incepe cu povestea de viitor succes a tanarului Neculai Pantelimon, care are un ”plan de afaceri” ce prevede niste servicii pentru firme concentrate in jurul unui site. Totul bun si frumos, pana cand in articol incep sa fie date detalii legate de acest site si de viitoarea firma:
”Absolvent al Facultatii de Drept si Sociologie din cadrul Universitatii Transilvania din Brasov, Pantelimon a creat un plan de afaceri pentru realizarea unui sistem de software care sa fie disponibil online firmelor care vor sa îsi promoveze produsele si ofertele periodice, sa îsi uploadeze prezentari ale firmei, sa participe la traininguri online din domeniul afacerilor, sa socializeze cu alti antreprenori din tara, prin intermediul portalului www.promania.ro (care înca nu exista), administrat prin noua companie, Pro-Mania Group”
Aici ar putea fi o problema. Domeniul de internet e deja inregistrat. Cum si ce daca? E inregistrat (conform rotld.ro) de firma Space Ro SRL. Hmmm... cred ca cei 10.000 de euro de la stat se vor duce in principal pe achizitionarea domeniului respectiv de la firma care l-a inregistrat deja, din 4 noiembrie 2009:)
Deci domnul geniu nu a verificat daca acel domeniu e valabil, dar si-a propus sa il achizitioneze, a facut si un plan de afaceri in jurul lui, si chiar si numele firmei a fost ales (sau invers) sa aiba legatura cu acest domeniu. Sa speram ca i se aproba totusi planul de afaceri. Tanarul Pantelimon mai spune ca el crede ca ”fondurile acordate de stat, de 10.000 de euro, sunt prea mici pentru a realiza ceva maret si prea mari pentru a realiza ceva nesemnificativ”. S-a gandit ceva timp la fraza asta, zic io.
In continuare, articolul ne mai spune de cativa tineri, din care:
- unul care se gandeste sa renunte la ideea unei afaceri si nu crede ca va mai depune proiectul;
- alt tanar, care isi propune sa faca firma Crocodilul Design, nu a depus inca proiectul pe site-ul agentiei si vrea sa faca... usi pentru export. Sunt convins ca europenii de-abia asteapta sa cumpere usi pe care sa scrie ”Crocodilul Design”.
Ori cei de la ZF au uitat cum se scriu articolele, ori am uitat eu sa citesc un articol... asta a fost interesant prin lipsa de informati si prin stilul autorului, care involuntar mi-a oferit o mostra de umor a la Jaroslav Hasek (pe care vi-l recomand si cu celelalte scrieri, nu numai cu Svejk).
Link:
http://www.bzi.ro/cine-sunt-primii-10-tineri-care-ar-putea-primi-10-000-de-euro-de-la-stat-pentru-a-si-infiinta-o-afacere-209237
”Absolvent al Facultatii de Drept si Sociologie din cadrul Universitatii Transilvania din Brasov, Pantelimon a creat un plan de afaceri pentru realizarea unui sistem de software care sa fie disponibil online firmelor care vor sa îsi promoveze produsele si ofertele periodice, sa îsi uploadeze prezentari ale firmei, sa participe la traininguri online din domeniul afacerilor, sa socializeze cu alti antreprenori din tara, prin intermediul portalului www.promania.ro (care înca nu exista), administrat prin noua companie, Pro-Mania Group”
Aici ar putea fi o problema. Domeniul de internet e deja inregistrat. Cum si ce daca? E inregistrat (conform rotld.ro) de firma Space Ro SRL. Hmmm... cred ca cei 10.000 de euro de la stat se vor duce in principal pe achizitionarea domeniului respectiv de la firma care l-a inregistrat deja, din 4 noiembrie 2009:)
Deci domnul geniu nu a verificat daca acel domeniu e valabil, dar si-a propus sa il achizitioneze, a facut si un plan de afaceri in jurul lui, si chiar si numele firmei a fost ales (sau invers) sa aiba legatura cu acest domeniu. Sa speram ca i se aproba totusi planul de afaceri. Tanarul Pantelimon mai spune ca el crede ca ”fondurile acordate de stat, de 10.000 de euro, sunt prea mici pentru a realiza ceva maret si prea mari pentru a realiza ceva nesemnificativ”. S-a gandit ceva timp la fraza asta, zic io.
In continuare, articolul ne mai spune de cativa tineri, din care:
- unul care se gandeste sa renunte la ideea unei afaceri si nu crede ca va mai depune proiectul;
- alt tanar, care isi propune sa faca firma Crocodilul Design, nu a depus inca proiectul pe site-ul agentiei si vrea sa faca... usi pentru export. Sunt convins ca europenii de-abia asteapta sa cumpere usi pe care sa scrie ”Crocodilul Design”.
Ori cei de la ZF au uitat cum se scriu articolele, ori am uitat eu sa citesc un articol... asta a fost interesant prin lipsa de informati si prin stilul autorului, care involuntar mi-a oferit o mostra de umor a la Jaroslav Hasek (pe care vi-l recomand si cu celelalte scrieri, nu numai cu Svejk).
Link:
http://www.bzi.ro/cine-sunt-primii-10-tineri-care-ar-putea-primi-10-000-de-euro-de-la-stat-pentru-a-si-infiinta-o-afacere-209237
luni, 21 februarie 2011
"Dati si cu pipeta?"
Oferta pentru grupuri organizate, mici comunitati, orasele si IMM-uri. Garantat.
P.S.
Ma duc sa cumpar, ca sa am ce da in judecata. Si-mi iau inainte si un cantar de camioane, sa-l trec la pagube.
joi, 10 februarie 2011
Salut, Iasi!
Te salut, oras romantic, plin de parcuri si de flori
Unde noaptea stau de vorba trubadurii visatori
Cu tacerea de pe uliti, cu trecutul si cu luna…
Te salut, oras istoric, oropsit ca-ntotdeauna
Tu, oras de harnici dascali, de poeti dsi carturari,
Leaganul atitor ganduri si-al atitor fapte mari,
Care ai adunat in juru-ti, ca un far incadescent,
Tot ce e inteligenta, suflet mare si talent.
Te salut, oras de basme, cu conturii iluzorii,
Strajuit de sapte dealuri incarcate de podgorii!
Te salut, oras gradina cu castanii tai feerici,
Si cu turnurile tale- si cu cincizeci de biserici,-
Blind oras de odinioara , melancolic si tacut,
Unde fiecare piatra ne vorbeste de trecut,
Unde vechea stralucire ingropata in pergamente,
Se ridica mai curata din pioase monumente
Ce-n sclipirea diminetii despre alte vremi vorbesc:
Cetatuia…Trei Ierarhi…Sfintul Neculai Domnesc…
Te salut, oras al pacii, al poesiei, si-al iubirii,
Unde se intrec in gratii fetele cu trandafirii,
Unde primavara cerul e albastru ca cicoarea
Si din fiece ograda liliacu’si ploua floarea
Peste ziduri invechite , peste garduri, la rascruci…
Tu, oras cu arzatoare si gingase duduci,
Care-au mostenit in zimbet ca si’n tremurul de gene
Frumusetea legendara a femeii moldovene!
Te salut, oras politic, unde vezi la Primarie
Un primar ce vrea sa plece, pe cind sapte vor sa vie!
Te salut, oras romantic, inzestrat cu’n Abator.
Cu o Baie comunala si…c’un Strand racoritor
Unde se prajeste’n soare, pe nisip intinsa-alene,
Frumusetea legendara a femeii moldovene!
Unde vine sa se scalde orice piele napirlita!
Unde poti vedea conturul unei doamne de elita
Cu tricou lipit de coapse si cu toate alea goale,
Ceia ce costa pe vremuri o multime de parale!
[…]
Te salut, oras poetic, plin de visuri si de soapte,
Unde seara ies pe strada pasarelele de noapte
Sa propage abstinenta si s-o raspindeasca’n tara,
Dupa cum le porunceste noua lege sanitara!
[…]
Te salut, oras arhaic, plin de suveniruri sfinte!
Te salut cu toata stima, te salut si …n’am cuvinte.
George Topirceanu
„Mi-a plăcut de la început Iaşul,cu grădinile lui înflorite,
cu gardurile lui dărăpănate, (…) căci oricîte straturi de glod s-ar depune acolo,
tot nu vor putea să astupe vreodată urma paşilor lui Eminescu,
urma ciubotelor de iuft ale diaconului Creangă, urmele atîtor oameni iubiţi de altădată,…cum să nu-mi placă?”
G.T.
luni, 31 ianuarie 2011
Deja s-au strans prea multe despartiri
Deja s-au strans prea multe despartiri/si amintiri prea multe bat in gand/ si nu e lume pe pamant/ sa fi-ndurat atatea stiri/ nefaste. crude amintiri!/ deja, prea multe despartiri/ s-au strans
Andrei-Sever Rotariu,
ianuarie 2011
http://andreisever.blogspot.com/
Andrei-Sever Rotariu,
ianuarie 2011
http://andreisever.blogspot.com/
duminică, 23 ianuarie 2011
Sufletul meu...
Sufletul meu mi-e cel mai bun prieten pe care il pot avea... de aia trebuie sa am grija de el. Cu sufletul meu vorbesc cand am temeri si el imi da raspunsuri cand nu stiu ce sa fac... Si sper sa ma inconjur de cat mai multe persoane la fel cu el.
miercuri, 12 ianuarie 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)